Criza de miniştri din umbră

Dacă nici pentru guvernele din umbră partidele n-au oameni, vă daţi seama ce sărăcie de competenţă domneşte în politica noastră. Timp de patru ani, două dintre partidele care contează în România, PD, devenit ulterior PD-L, şi PSD s-au lăudat că sînt în căutare de persoane bine pregătite cu care să-şi îmbogăţească oferta. Asta ca să nu mai amintim că din pricina crizei sale de personalităţi, PNL a avut probleme cu schimbarea miniştrilor. Speranţa că votul uninominal va obliga partidele să scoată prospături la iveală tinde să se transforme într-una dintre multele iluzii pierdute ale celor care iau de bune promisiunile politicienilor. Partidele defilează cu aproximativ aceiaşi oameni nu pentru că s-ar fi terminat oamenii capabili şi charismatici din România, ci pentru că nu există dorinţa de a-i atrage. În competiţia internă a datului din coate şi a conservării locurilor din fiecare partid nu e loc pentru nou veniţi. Dacă e vorba de liste de susţinători, cu adeziunea în clar, e perfect. Dacă în schimb se ajunge la împrospătarea cremei fiecărui partid în parte, nu se poate face nimic, fiindcă cea existentă e mai tare ca betonul.