…guvern de uniune – ghid de intrebuintare (II)

octombrie 15, 2009 0

…sau de ce cred ca guvernul Croitoru are sanse treaca prin parlament, ba inca sa mai si reziste pana la urmatoarele alegeri parlamentare.
Acum, ca tot le-am prins gustul, haideti sa ne mai instalam inca o data in fotoliu, sa ne aprindem o pipa, si sa ne punem la treaba micile celule cenusii. Traian Basescu si-a facut mutarea: l-a impins in fata pe Lucian Croitoru care, de asteptat, a declarat ca isi doreste inca de cand era mic un guvern politic. Ba mai mult, spre deosebire de Johannis, n-a ezitat in a-si expune masurile pe care doreste sa le impuna pe termen lung. Intrebarea lui Cocosila se impune de la sine: „Domnule, pe ce te bazezi?” Doar PNL si PSD au declarat din capul locului ca nu vor accepta acest guvern. De unde, prin urmare, atata incredere? Haideti sa ne gandim.
A. Pentru inceput, UDMR – precum in bancul cu gaina care se impiedica – incepe sa dea semne de oboseala de la atata opozitie si se declara dispusa la negocieri. Banuiesc ca intr-o situatie asemanatoare se afla si parlamentarii „celorlalte minoritati”. Avem aici deja un scor potential mult mai strans decat in cazul motiunii de cenzura (unde, oricum, au existat cativa defectori – nu multi, dar au existat). Haideti sa ne imaginam cam cati oameni ar fi dispusi sa „defecteze” in conditiile unui scor strans. E vorba aici de dilema prizonierului, bine-cunoscuta amatorilor de game theory: daca nu defectez eu, o va face cel de langa mine. Guvernul Croitoru ar avea, asadar, sansa sa treaca chiar si in aceste conditii.
Acestea sunt, insa, arsice. Partea interesanta de-abia acum urmeaza.
B. Ce se va intampla daca Croitoru, bine sfatuit, va alege, pe spranceana, oameni din PSD si PNL a caror competenta in domeniile respective nu poate fi usor atacata, oameni care vor spune „da” acestei propuneri indecente? (De buna seama, daca nu exista asemenea oameni – ceea ce ma indoiesc – ne intoarcem la A.)Exista doar doua posibilitati mari si late: (1) oamenii respectivi vor fi dati afara din partid, cu surle si trambite (desi, deocamdata, nu i-am auzit pe Geoana sau Antonescu avansand aceasta solutie radicala); (2) oamenii respectivi NU vor fi dati afara din partid, ci va exista o „delimitare” oficiala a partidului, sanctiuni disciplinare, bla-bla-bla. (Va reamintesc ca, din fericire pentru democratiua interna de partid, asemenea excluderi necesita proceduri relativ complicate – vezi cazul incercarii de excludere a lui Miron Mitrea.)
Pierderile de imagine in ambele variante vor fi semnificative: adica aveti specialisti in domeniul X si nu vreti sa-i folositi pentru a scoate tara din criza? – vor intreba oamenii lui Basescu.
Varianta (1): cati oameni competenti si cu vizibilitate iti poti permite sa excluzi din partid inainte de a fi sanctionat drastic de catre suporterii acestora, fie ei baroni locali, sau organizatii cu influenta – si asta in pragul alegerilor pe care ai vrea sa le castigi? Unu? Doi? Dar daca e vorba de trei sau patru? (Aici, miscarea inteligenta a lui Croitoru ar fi sa cedeze un numar important de portofolii – si portofolii cu greutate – exact celor doua partide, cu riscul de a plasa PDL in minoritate.)
Varianta (2): PNL si/sau PSD vor face spume la gura, vor infiera, dar se vor resemna, mai ales daca ministerele oferite sunt „irezistibile”. [Nota: si aici, intre cele doua formatiuni, intervine dilema prizonierului – cele doua vor fi obligate sa-si coordoneze actiunile sau sa riste pierderi majore de imagine.)
Si in varianta (1) dar mai cu seama in varianta (2), cam cum credeti ca vor reactiona parlamentarii mai slabi de inger ai formatiunilor respective cand va veni vorba de votul de sustinere? Nu vor asuma ei automat ca partidul le-a dat, mai pe ascuns, dar le-a dat, binecuvantarea pentru un vot pentru? Sau ca schimbarile ce vor urma in conducerea partidului le vor recompensa grija fata de interesul national?
Pentru ca – si aici vine partea cea mai simpatica – in cazul in care Basescu castiga prezidentialele, vor urma schimbari atat in conducerea PNL cat si in cea a PSD si/sau eventuale desprinderi.
Mai avem de lamurit doua chestiuni: (a) ce se poate intampla in cazul in care guvernul Croitoru, croit (iertat imi fie jocul prost de cuvinte) fie dupa varianta A, fie dupa B, va pica totusi testul in parlament peste zece zile; si (b) daca trece, care sunt consecintele pentru perioada post-prezidentiale?
Dar despre astea, intr-o postare viitoare.

VoxPublica
VoxPublica
Lasă un răspuns

Your email address will not be published.